.

Singurătatea în rândul femeilor însărcinate și a mamelor în general variază între 32 și 42%. În plus, atunci când părinții au un copil cu risc pentru sănătatea mintală sau fizică, această proporție crește la 70%*

 

Hai să aducem mai multă claritate în singurătate:

  A fi singur este experiența de a nu fi însoțit de nimeni, de a nu fi înconjurat de alți oameni;

  Singurătatea în schimb este starea, emoția pe care o trăiește o persoană care nu are conexiune socială, care este singură;

  Solitudinea exprimă tot o stare pe care o trăim, dar este una de liniște, de pace ca efect al experienței de a fi singur;

 

“Limbajul a creat cuvântul singurătate pentru a exprima durerea de a fi singur. Și a creat cuvântul solitudine pentru a exprima gloria de a fi singur” (Tillich, 1963)

 

Draga mea, dacă citești acest articol cel mai probabil ești mamă și știi pe pielea ta cum e să nu reușești să ai un moment numai pentru tine. Parcă tot timpul ești înconjurată de familie, de copil. E și normal să te întrebi cum de aparea singurătatea.

În acest caz, ea apare ca un sentiment negativ față de cantitatea sau calitatea relațiilor sociale. Nu mai simți satisfacție în relațiile pe care le ai, că rar mai apuci să comunici cu un adult și să fie niște discuții cu sens.

 

Tranziția către maternitate este o schimbare care îți afectează toate ariile vieții. Iar singurătatea apare de multe ori ca rezultat natural al schimbărilor.

  Corpul tău? Practic… ai momente când nu te mai recunoști.

  Relația cu partenerul? Diferită, cum nici nu te așteptai

  Mediu de lucru? Schimbat absolut.

  Prioritățile? S-au transformat radical.

  Prietenii? Relațiile arată cu totul altfel(acolo unde mai rezistă)

 

Pe lângă toate aceste schimbări care s-au petrecut în viața ta îți mai las câteva motive care au contribuit la sentimental de singurătate pe care poate îl trăiești:

𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 #𝟏: Prieteniile nu mai sunt cum erau odată.

De când ai devenit părinte viața socială nu a mai fost prioritară pentru tine, iar dacă grupul tău de prieteni nu este în aceeași etapă ca și tine, sau nu au copii deloc, vă e mult mai dificil să vă raportați unii la alții. Sau de multe ori apar diferențele între stilurile de parenting care creează o prăpastie mare între voi;

𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 #𝟐: Reducerea interacțiunii cu adulții duce la un contact social redus, mai ales în prima etapă când:

​⁃ cei mai mulți nu mai vin în vizită

⁃ nu te mai duci la muncă și nu mai interacționezi cu colegii tăi, ci ești acasă 24/7

⁃ ai rămas singură acasă cu copilul, partenerul a plecat la muncă, bunicii s-au întors la casa lor

⁃ nu poți să stai plecată de acasă mai mult de câteva ore si asta rar mai ales daca alaptezi

⁃ majoritatea persoanele îți oferă sfaturi necerute și își expun părerea despre cum ar trebui să îți crești copiii așa că ai ales mai bine să nu te mai întâlnești cu ei și să reduci pe cât posibil contactul

Suntem ființe sociale, ne dorim interacțiunea cu ceilalți. Atunci când contactul social este mult redus acele sentimente profunde de goliciune și singurătate se strecoară.

Și să fim sincere, o discuție de 5 minute cu o cunoștință sau un prieten pe care nu l-ai mai văzut de mult când cel mai probabil vorbiți tot despre copii nu te va face să te simți mai conectată.

𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 #𝟑: Standardele ridicate la care tinzi

Că sunt cărțile de parenting, că este vorba despre social media, ideea este că în ultimii ani sigur și tu ai simți BOMBARDAMENTUL DE PARENTING: cum să fii un părinte cât mai bun pentru copilul tău că altfel ………. și aici vor exista multe feluri prin care cei care vând te vor face să te simți vinovată dacă nu aderi la cursul/programul/paradigma lor.

De asemenea sunt imagini, care îți apar de cum ai intrat pe Facebook sau Instagram(sau orice altă platformă pe care o mai folosești) ale unor mame care le fac pe toate, cu imagini perfecte ale unor case curate, mese atent calculate pentru a conține toți nutrienții într-o înghițitură și pe deasupra și aspectuoase, ale unor corpuri care nu par să se fi modificat vreodată și să nu mai zic cu copii mereu curați, cu haine asortate, nemișcați și fericiți în fiecare poză.

Când lași telefonul și te gândești la viața ta – fi-ar ea de comparație – n-ai cum să nu te simți singură.

Oare și tu te-ai gândit că dacă ai fi făcut lucrurile “așa cum ar fi trebuit, cum scrie în cărțile și în cursurile specialiștilor” poate viața ta ar fi arătat ca cea din pozele de pe net?

Așa ajunge izolarea să pară calea potrivită pentru a nu te mai simți nepotrivită.

Și nu doar că nu mai menții contactele sociale, dar te închizi și în tine cu emoțiile de nemulțumire, de vinovăție și rușine că nu poți să fii ca celelalte mame și nu oferi familiei tale tot ce ar trebui.

Calea către singurătate cred că deja vezi cum se scrie singură. Doar că trăirea acestui sentiment are două fațete, pe de-o parte te impulsionează să cauți să intri în contact cu alte persoane(asta dacă te simți în siguranță să o faci și consideri că ai șanse la un contact bun) sau te aduce într-o stare și mai mare de stres activând mecanismele de apărare.

Cele mai multe mame povestesc că trăiesc în mod concomitent dorința de apropiere, de conectare dar și frica de respingere pentru că atunci când interacționăm cu lumea din jurul lor(mai ales când deschid un canal social) se lovesc de senzația că nu sunt suficient de bune.

Experiența fricii de respingere îngreunează crearea relațiilor pentru că nu mai transmiți celorlalți semnale de împrietenire și deschidere.

Cercetările realizate pe tema singurătății demonstrează faptul că sistemul nervos autonom știe că avem nevoie de conexiune socială iar atunci când nu primim suficientă suferim atât la nivel fizic cât și la nivel emoțional.

 

Dacă vrei să evaluezi și printr-un test proria ta experiență a singurătății o poți face răspunzând chestionarului U.C.L.A. Loneliness scale care conține 20 de întrebări sau răspunzând la varianta sa mai scurtă de doar 3 întrebări:

(Aproape niciodată=1 , O parte din timp=2, Deseori=3 )

1. Cât de frecvent simți că îți lipsește compania cuiva?

2. Cât de frecvent te simți lăsat pe dinafară?

3. Cât de frecvent de simți izolat de ceilalți?

 

Scorurile între 6-9 indică experiența singurătății, cu cât scorul este mai mare cu atât și experiența singurătății este mai puternică.

Odată ajunsă în punctul în care trăiești suferință în singurătate, sistemul tău nervos răspunde prin închidere, retragere și prin activarea răspunsului la stres și va predonima nevoia de apărare.

 

Uite ce ai putea face pentru a reduce din experiența singurătății:

 

„Percepția siguranței reprezintă punctul de cotitură în dezvoltarea relațiilor”(Porges, 2003)

Acțiunea #1 Redu interacțiunile online și alege întâlnirile față în față

Fă acțiuni concrete prin care să te conectezi cu oamenii din jurul tău, în mod fizic(nu online). Pe lângă experiența conectării cu un celălalt este important să găsești și sprijin social.

Sprijinul social este mai degrabă un schimb de servicii, informații sau sfaturi. În timp ce sprijinul social ocupă un loc necesar în viața ta, dacă nu trăiești și experiența conexiunii sociale ajungi să trăiești un sentiment profund de singurătate.

 

Acțiunea #2 Vorbește despre emoțiile tale

Singurătatea te face să te izolezi și mai mult, să te închizi în tine și să nu mai împărtășești cu cei din jurul cum ne simți. Dar exprimarea emoțiilor te ajută să te simțim mai bine, fără să fie nevoie să știi ce să faci cu ele.

Care simți că este persoana cu care ai putea începe? Poate fi partenerul sau o prietenă, sau un părinte? Spune-le despre ceea ce simți, despre ceea ce s-a schimbat în viața ta, cum asta te afectează, ș ice ai avea nevoie.

 

Acțiunea #3 Dă-ți voie să renunți la prieteniile care nu te mai ajută și te fac să te simți singură

Cu toate schimbările din viața ta vezi că și relațiile se schimbă la fel de mult, prioritățile și persepctiva asupra vieții e cu totul alta și este normal ca să pierzi unii oameni, dar să câștigi alții.

Poate că nu ți se mai pare ceva prioritar acum să cauți persone cu care te potrivești pentru că nu mai ai timpul dinainte, dar ele sunt cele care fac diferența.

Imaginează-ți doar cum ar fi să fii înconjurată de prieteni care te înțeleg, care știu prin ce treci. Imaginează-ți să nu simți vinovăție, remușcare sau presiune în relații, ci doar să fii înțeleasă și susținută.

Dacă simți că ai prieteni în jurul tău care sunt ok, cu care în continuare simți că poți interacționa dintr-un loc de bucurie atunci dă-le o șansă și vorbește-le despre tine, despre ceea ce tu simți, cee ace tu trăiești, cum te afectează și ce ai avea nevoie.

 

Acțiunea #4 Renunță la standardele nerealiste

Studiile ne arată ca o perspectivă mai realist a maternității ne ajută să simțim mai puțină singurătate.

Te invit să te uiți cu mai multă atenție către realitatea din jurul tău, pentru că în realitate fiecărei mame îi este greu în anumite momente, fiecare mamă are reușitele ei, unele arată doar reușitele și momentele bune, iar altele nu vorbesc despre ceea ce le produce suferință.

Trăim într-o societate care pune multă presiune asupra conceptului de mamă, asupra perfecțiunii și iubirii materne.

Nu te lăsa înșelată de imaginile perfecte pe care le vezi și nu le adduce în viața ta ca standarde realizabile în propria ta familie. Odată introiectate aceste așteptări toxice ale societății, vei ajunge să te simți nepotrivită, neîndeajuns, vei suferi și îți vei dori să te izolezi și mai mult.

Vreau să știi că meriți să fii o mamă fericită, sănătoasă, cu nevoi împlinite și în fruntea listei tale de priorități.

Dacă simți să ieși cu prietenele iar asta înseamnă că copilul tău nu va dormi astăzi la prânz, nu te critica, va supraviețui.

Dacă vrei să ieși la cină cu partenerul tău și te decizi să îl lași copilul bu bona sau bunicii și să îi oferi lapte praf din biberon, nu te îngrijora, va fi bine. Iar tu nu ești o mama egoistă!

 

Acțiunea #5 Apelează la un specialist

Știu că se spune că mamele nu sunt doar mame sunt supermame sau supereroine și da, într-un fel așa este, însă suntem și extrem de umane și vulnerabile în unele momente și avem mevoie de ajutor. Și nu e nimic de blamat sau rușinos în asta!

 

Dacă simți că ai încercat de toate și nu merge, sau dacă simți că nici măcar nu mai ai energia să încerci lucruri, vreau să știi ceva: nu ești neajutorată, nu ești  defectă!

 

Tot ce ai nevoie este să fii susținută și ajutată!

Scrie-mi dacă simți că vrei să lucrăm împreună.

WhatsApp